Participanţi: membrii „Speogeoda”: Marian, Marius, Dan, Cristi, Ionuţ, Călin, Alexandra, Alexandra-echipa de cartare; Ioana, Julia, Andreea, Noemi, Bianca- speobucătari; Răzvan,Biju- ghizi de peşteră; Diana, Moni- muze; Bogdan- micul explorator

Obiectiv: ridicarea topografică a activului peşterii(II)

Raport amănunţit:

Ridicare topografică la final de octombrie! Primul gând te duce la disconfortul termic specific acestui final de lună, dar condiţiile sinoptice prefigurate sunt încurajatoare. Circulaţia pe componentă sud- sud- vestică va asigura temperaturi de 18-20^oC.Chiar şi fără aceste încurajări am fi pornit, întrucât se ştie c㠄speogeodiştii”au de partea lor vremea bună.

Pe rând, ajungem la locurile de cazare.Noaptea lăsată prematur ne strânge pe toţi în jurul mesei şi al focului. Speobucătarii noştri au gânduri mari- grătare şi mititei în prima seară; ciorbă de salată cu mămăliguţă şi brânză pentru a doua zi când vom ieşi din peşteră;gulaş; salată grecească pentru a treia zi. Având-o coordonatoare pe Ioana, nu ne vom îndoi de veridicitatea acestui plan şi de garantarea savorii acestor preparate. Firul poveştilor şi glumelor se leagă în noapte şi fuioarele acestora îi răpesc pe mulţi din mrejele somnului. Zorii îi vor găsi meditând la caducitatea fiinţei umane, perenitatea naturii ...

Dar astfel de gânduri sunt sterile, iarlumina dimineţii aduce cu sine tăişul ascuţit al realităţii. Echipa de cartare se formează, avându-l coordonator pe Marian. Eu, Dan, Cristi, Ionuţ, Călin şi cele două Alexandre ne vom ocupa de transportarea materialelor şi manipularea prismelor în timpul măsurătorilor. Barca pneumatică ne ajută pe prima porţiune. Pentru a relua măsurătorile de unde le-am abandonat în iunie, trebuie să traversăm toate obstacolele presărate de-a lungul albiei până dincolo de inima de piatră. Pragul de patru metri din spatele acestei stânci ridică probleme- o scară extrem de şubredă, asigurată cu o coardă şi o a doua scară situată pe un şuvoi de apă (în acest caz „duşul” este garantat). Având neopren, mă avânt pe aceasta din urmă. Cu ajutoare, ridicăm toate bagajele. Din acest punct reîncepe ridicarea topografică. Pentru o bună coordonare se va face un mic lanţ uman,buna comunicare fiind o condiţie esenţială, la care se adaugă semnale luminoase şi fluierături. Vuietul constant al apei reclamă, mai degrabă, folosirea staţiilor de emisie-recepţie. Ca atare, am intervenit de câte ori era nevoie pentru refacerea coeziunii, sustrăgându-mă astfel şedinţei foto.

Lumina scade în intensitate odată cu pătrunderea în cotloanele Hudei. Întunericul hadesian ne învăluie definitiv după depăşirea Sălii Minunilor. „Prânzul” îl servim în condiţii austere, un bolovan fiind pe post de masă. Dar cât de bine prinde această reunire pentru refacerea tonusului. Ceaiul aburind din termos, carnea, pâinea şi merele se topesc în licăriri de priviri vii, revigorate. Chiar şi rătăcirile de o clipă ale minţii se aglutinează. Căci pe fond de oboseală excesivă, mediul cavernicol te poate purta prin miraje auditive sau vizuale: ritmuri muzicale în surdină,voci tremurânde ce te întreabă sfios „tu cine eşti?”, licăriri de lumină şi trupuri unduindu-se ca pe o scenă de teatru.

Trecând de Sala Minunilor, configuraţia galeriei se modifică tranşant, clastele de mari dimensiuni lipsind, iar panta reducându-se considerabil. Diaclaza directoare, de-a lungul căreia s-a instituit drenajul, imprimă tronsoane rectilinii de galerie, fapt ce uşurează topografierea cu staţia totală. Totuşi, la 600m distanţă de intrare, 8 ore şi jumătate de la debutul măsurătorii, bateria aparatului se consumă, la fel şi rezistenţa noastră. Toţi tânjesc după lumină solară, pe care o mai putem prinde dacă ne grăbim. După fotografiile de final, inclusiv „Rupestră”, facem cale-ntoarsă. Ieşim fără incidente. Lumina de crepuscul mai poleieşte stâncile din jur. Ştim că pe masa de la cabane abureşte ciorba de salată, mămăliguţa cu brânză ... . Somnul ne răpeşte curând ... pe unii ...

Ziua de duminică este pentru relaxare. Doar cei care nu au văzut Vânătara mai au gânduri de excursie. După un prânz târziu servit la pensiunea „Sub Piatră”, ne întoarcem spre Tg. Mureş.

Raport întocmit de: Marius Cigher, coordonator

Data: 01 11 2009

Raport de tură: Huda lui Papară (23,24,25 octombrie 2009)