Obiective: măsurători topoclimatice în Gheţarul de la Vârtop, nivelment geometric
pentru realizarea profilului longitudinal al Sălii Gheţarului, observaţii
morfologice asupra speleotemelor de gheaţă
Raport amănunţit:
Dan
şi Biju nu ne vor însoţi în această tură. Sunt plecaţi de la începutul lunii în
Turcia cu o bursă Erasmus (vor explora acolo toate peşterile ce le vor ieşi în
cale).
Zi
ploioasă. Cicloni retrograzi se abat asupra Transilvaniei. Toate prognozele ne
sunt potrivnice. Însă, cu veşnica convingere că vremea rea nu ne va afecta,
pornim. Înainte de Turda ploaia se transformă în ninsoare şi intrăm în munte
într-un veritabil decor de iarnă. Problemele încep să apară datorită stratului
gros de zăpadă depus pe asfalt. Se circulă cu 30-40 km/h. În ritmul acesta vom
ajunge la Casa de Piatră noaptea târziu, dar mai tare sunt îngrijorat de
intensitatea ninsorii. Totuşi, la Câmpeni, nu ninge! Curând intrăm pe Gârda
Seacă. Loganul de împrumut va fi testat şi în condiţiile drumului forestier de
12 km. Surprindere şi încântare... drumul se prezintă impecabil: toate
asperităţile sunt nivelate de zăpadă.
O
surprindem pe Dorica prin apariţia noastră înainte de termen (cu o săptămână).
Îşi face griji pentru aşternuturile neschimbate de data trecută. Noi... deloc.
Ne simţim atât de bine...suntem din nou în acest loc de poveste... Mai târziu
primim de la Dorica plăcinte cu brânză, gogoşi cu gem şi ... un clondir cu
pălincă. Imediat configurăm strategia: instalarea staţiei meteo, ridicarea
profilului longitudinal prin nivelment geometric de capăt folosind o nivelă
Berger, şedinţa foto şi căutarea Avenului Gheţarului.
La
ora trei după masă suntem la Gheţar. Cu siguranţă nu vom avea timp să căutăm
avenul. Trebuie să ne concentrăm pe realizarea profilului. Instalăm staţia
meteo şi ne apucăm de lucru. Orsolya şi Hunor operează cu nivela şi
lasermetrul, eu asigur orientarea cu busola, iar Cristi şi Ovidiu mânuiesc
mira. Operaţiunea durează aproape trei ore. În consecinţă, amânăm pentru a doua
zi şedinţa foto. La întoarcere ne distrăm stârnind avalanşe prin zgâlţâirea
copacilor. Cristi îşi filmează integral coborârea pe un jgheab de zăpadă. Un
trunchi retezat, de 2m înălţime, este o rampă de lansare pentru toţi... în
neantul alb. Duminică urcăm pentru recuperarea staţiei şi şedinţa foto.
La
plecare o asigurăm pe Dorica de faptul că luna viitoare ne vom ţine de
programarea firească, fără apariţii intempestive.
Vartop Februarie
