ECHIPAMENTUL SPEOLOGIC

            Pentru a putea patrunde in mediul rece, intunecos si umed al pesterilor trebuie sa posedam un echipament individual si colectiv adecvat, sa stapanim o tehnica de explorare eficienta si sigura, care sa ne garanteze reusita infruntarii numeroaselor obstacole din subteran.

            Precursorul speologiei moderne, francezul E.A. Martel, vizita pesterile in costum de seara, cu o lumanare prinsa in panglica palariei. Astazi, dupa aproape un secol avem la dispozitie numeroase articole de echipament tehnic si materiale proiectate si executate special pentru speologi in fata carora foarte putine sunt obstacolele care nu pot fi depasite. Ne propunem sa nu prezentam tot ce exista la ora actuala in acest sens, ci  sa selectam ceea ce este strict necesar in materie de echipament, ce trebuie sa facem si cum, pentru a asigura reusita unei expeditii subterane.

                        ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

            Este important sa avem un echipamnet suplu, usor si durabil care sa ne asigure un minim de confort. Nu trebuie sa uitam ca durata unei explorari si rezultatele obtinute depind nemijlocit de acest lucru. Din acest motiv, vom utiliza o lenjerie de corp confectionata din bumbac sau lana, care isi pastreaza in mare masura proprietatile izolate, se usca repede si asigura schimbul de aer dintre organism si mediu. Peste acestea vom avea, obligatoriu, un combinezon speologic, adica o piesa dintr-o singura bucata (bluza- pantalon), care se va inchide cu un fermoar protejat. Combinezonul trebuie sa fie confectionat dintr-un matrerial foarte rezistent dar suplu, putand fi impermeabil sau nu. Cizmele din cauciuc pana sub genunchi, cu talpa groasa si cu un relief pronuntat, asigura o aderenta buna pe roca si o protectie adevarata impotriva umezelii, iar o pereche de manusi confectionate din piele sau din acelasi material cu combinezonul este foarte necesara in pesterile in care se inainteaza tiris sau in care peretii au multe asperitati. In pesterile strabatute de rauri subterane cizmele scurte sau chiar lungi pana la sold risca sa fie rapid inecate intr-o adincitura mai pronuntata a albiei sau intr-o cascada. In asemenea situatii se folosesc costume( semietanse), confectionate din neopren. Grosimea sau numarul de imbracaminte va depinde de ritmul in care ne propunem sa inaintam si, desigur, de temperatura pesterii. Orice exagerare in plus sau in minus va fi in detrimentul speologului, expus unei transpiratii abundente sau unui frig pronuntat. Pentru turele mai lungi si dificile este foarte util prezenta unor haine de schimb (in special ciorapi, sosete de lana si maieu). De mare utilitate in situatii dificile se dovedeste folia de supravietuire, o folie de material plastic cu dimensiuni de 2.20 X 1.40 m, materializata in vid care, instalata deasupra corpului ( cu fata argintiu spre interior) in momentele de repaus sau de oboseala acuta, cand poate apare pericolul de hipotermie, evita pierderile de caldura, izolind totodata speologul de aerul umed si rece din pestera. Avind un volum redus si o greutate derizorie (60gr.), acest accesoriu speologic indespensabil se poate transporta intre calota castii de protectie si benzile de absorbtie a socului.

CASCA DE PROTECTIE

Necesitatea protejarii capului intr-o tura speologica este evidenta, pericolele fiind foarte numeroase : diferite obstacole la inaltime mica (stalactite, proeminente ale tavanului) riscul alunecarii urmat de o cadere, dar mai ales caderile de pietre mobilizate de un coechipier aflat intr-o pozitie superioara. Epoca in care speologul se deplaseaza tinand in mina o lanterna sau o lampa acetilena este de domeniul trecutului ; locul acestora este pe o casca, asigurand astfel dirijarea luminii in directia in care privim, precum si evitarea orbiri provocata de flacara. Deci, indiscutabil, speologul va purta o casca pe care se vor monta sursa de lumina.

            Exista numeroase modele de casti utilizate astazi in industrie, in constructii sau in alpinism ; oricare din acestea, poate fi folosita ca atare sau cu unele modificari, dar toate trebuie sa raspunda urmatoarelor necesitati : sa fie rezistent la flacara si sa nu acopere urechile.Amortizarea socurilor este asigurata de benzile de absortie (chingile ) montate in interiorul calotei, iar rezistenta la perforare depinde de grosimea calotei si de materialul din care este ea confectionata. Pentru a asigura o tinta buna a castii pe cap, cureaua de fixare a acesteia sub barbie nu va fi simpla, ci in forma de “Y” cu doua puncte de fixare pe fiecare laterala a calotei.

             SURSELE DE LUMINA

            Fara o sursa de lumina, accesul intr-o pestera nu este posibil : de calitatea acesteia depinde in mare masura securitatea noastra. Singurele surse corespunzatoare luminii subterane sunt cele alimentate electric sau cu acetilena. Formula in care se folosesc ambele, deci un ecleraj mixt, este cea mai buna, calitatile lor devenind complementare.

            Pentru a nu avea mainile ocupate, generatorul de acetilena se va purta la brau, gazul fiind condus de casca prin intermediul unui furtun adecvat. Atit becul( arzatorul de acetilena), cat si reflectorul electric se vor monta in partea anterioara a castii, in timp ce bateria sau acumlatorul se vor fixa in partea anterioara. Prevazatorii, ne vom asigura totdeauna carbidul si bateriile de rezerva pentru cel putin dublu perioadei de timp pe care intentionam sa o petrecem in subteran.

             In mai mare masura decat oricare alte piese de echipament, sursele de lumina sunt vitale in speologie, ele trebuind sa fie robuste si sigure; far alumina, speologul avansat sau incepator va fi in aceeasi situatie limita, adica imobilizat si deoarece in pestera dupa noapte urmeaza alta noapte, singura rezolvare va fi o actiune de salvare. Folosirea iluminatul improvizat de tip  torta, sau a lichidelor inflamabile este daunatoare in egala masura si omului si mediului subteran. Este bine ca in bagajul personal sa existe o bricheta, chibrituri, o lumanare si o lanterna de rezerva, bine protejate impotriva transpiratiei sau a unei bai neprevazute.

            Echipati cu casca de protectie, surse de lumina, salopeta si cizme, pot fi abordate doar pesterile simple, accesibile. O data cu aparitia obstacolelor se majoreaza necesarul de echipament, de experienta speologica, de antrenament si, de ce nu chiar curaj. Cele mai multa probleme le ridica urcarea sau coborirea unor obstacole verticale, precum puturile sau hornurile subterane, cascadele cu apa, saritorile, acestea pot fi depasite cu un surplus de echipament individual sau colectiv, pe care il prezentam  succint in continuare.

                        CENTURI

            Orice actiune de exploatare efectuata cu ajutorul corzii sau scarii speologice presupune folosirea obligatorie a centurilor, termen generic si global care desemneaza ansamblul de chingi dispuse in jurul corpului uman si avand drept scop repartizarea greutatii acestuia sau a socurilor, in diferite zone.Chingile, tesute plat sau tubular din fire de poliamida sau poliester, vor avea latimea de 4-5 cm la cele de baza si 3 cm la cele de sustinere. Asamblarea chingilor se realizeaza cu ajutorului unor inele si catarame metalice, sau prin cusaturi diagonale ori in zig-zag ; cusaturile longitudinale sau transversale sunt contraindicate, deoarece au o rezistenta mult mai redusa.

            Centura de piept (vesta) are rolul de a mentine corpul speologului in apropierea corzii, pastrand aceasta pozitie si in cazul unei caderi neprevazute, deci elimina riscul unei rasturnari pe spate.Din multitudinea de forme utilizate in prezent, cea mai eficienta si comoda este centura in forma de opt.

            Centura sezutului (scaun), asamblata in jurul coapselor si a taliei, trebuie sa preia toata greutatea corpului in orice situatie in care speologul este suspendat in coarda sau pe scara speologica. Desi este dificil sa recomandam un model care sa corespunda oricarui speolog indiferent de talia, greutatea sau temperamentul acestuia, ne asumam riscul de-a considera  centurile asa zise «cu constructie deschisa »,ca fiind cele mai indicate. Acesta deoarece chiar la o solicitare maxima chingile nu se strang progresiv, mentinindu-se in pozitia in care au fost reglate pentru a corespunde fiecarui individ.

            Centura mixta se poate obtine cupland cele doua centuri cu ajutorul corzii, folosind nodul, « in opt «.  Acest ansamblu este indicat in actiunile de catarare. Daca intre vesta si scaun se intercaleaza un blocator , se realieaza o centura adecvata pentru urcarea pe coarda cu ajutorului blocatoarelor. Indiferent de modul de asamblare, o astfel de centura trebuie sa sustina greutatea corpului intr-o pozitie comoda de sedere pastrandu-l in aceleasi timp cat mai apropiat de verticala corzii.

Cele trei imperative care trebuie respectate cu strictete in confectionarea centurilor sunt : supletea, rezistenta chingilo rsi cusaturilor precum si o perfecta dimensionare in functie de gabaritul fiecaruia. Stramte sau lejere, centurile sunt, in egala masura, incomode si nefunctionale.

                        LONJE SI  BUCLE

            In cursul actiunilor de parcurgere a verticalelor subterane, sunt numeroase situatiile in care,  pentru efectuarea unor manevre cu coarda sau cu restul echipamentului, trebuie sa reazlizam o pozitie sigura si relativ comoda. Pentru acesta vom folosi doua bucati de chinga prevazute cu inele metalice rezistente la ambele capete, denumite lonje, avind o lungime de 50cm si 70 cm. Racordate la centura sezutului prin intermediul verigii rapide sau a unei carabiniere cu mufa de siguranta, capatul liber al lonjelor poate fi cuplat, de la caz la caz, pe coarda, la un piton sau in scara speologica, sustinand perfect greutatea corpului. Lonjele pot fi confectionate si dintr-o bucata de coarda, cu o lungime corespunzatoare si innodata la capete.

                   SCARITA DE ESCALADA

            Se folosete pentru depasirea unor obstacole verticale sau chiar surplombate, fiind necesara in peretii lipsiti de prize si ea permite speologului sa stea timp mai indelungat pentru baterea sau depasirea unui piton. Scarita se agata in piton cu ajutorul unei carabiniere. Se confectioneaza din cordelina innodata sau din chinga cusuta. Desi mai grele, scaritele realizate din cordelina si 3-4 trepte rigide, sunt mai practice. Pentru o recuperare usoara a scaritei dupa depasirea ei, carabiniera introdusa la piton poate fi inlocuita cu un carlig de o forma aparte legat de centura speologului cu o cordelina subtire (3 mm).

            In cursul diferitelor manevre cu coarda, intre acestea si carabiniere se produce o frecare nedorita care nu numai ca amplifica efortul fizic, dar determina si o uzura prematura a corozii si a carabinierelor. Frecarea poate fi sensibil diminuata utilizand cateva role. Atunci cand suntem nevoiti sa ridicam greutati mari, efortul direct amplificat de frecare poate depasi posibilitatile noastre. Cu ajutorul rolelor sau a altor accesorii aflate obligatoriu in echipamentul speologic putem monta un sistem de scripeti care va reduce de 2-9 ori efortul fizic direct.

               DIZPOZITIVE  PENTRU COBORARE  PE COARDA

Alpinistii au inventat si perfectionat diferite metode  de coborare rapid ape coarda ,denumite genericrapel, metode care presupun exercitatrea unei frecari intre coarda si corpul uman , sau intre coarda si diverse accesorii(carabiniere , ciocan,piton).

Speologii si-au creat propriile dispozitive de coborire, cunoscute astazi sub denumirea de coboriloare sau frane. Confectionate din oteluri speciale sau din aliaje usoare, acestea inlatura orice frecare pe corp si asigura o securitate maxima cu un efort minim, putand fi folosite de tot felul de corzi, indiferent de diametrul lor.

Coboratoare cu franare limitata, cu role statice sau tipurile in forma de ‘opt.Viteza de coborare in rapel va depinde de greutatea speologului si a corzii de sub coborator, de diametrul corzii si marimea dispozitivului, precum si de unghiul pe care il putem regla in functie de necesitati. Se regleaza viteza in functie de greutatea proprie si de greutatea corzii care atarna sub ei ; viteza creste progresiv, pe masura ce coarda ramasa este mai usoara. Pentru obtinerea unei depline sigurante in timpul efectuarii rapelului, ambele tipuri de coboratoare trebuie folosite numai in modul ilustrat de noi, deci cu coarda introdusa printr-o carabiniera suplimentara.Au fost confectionate coboratoare autoblocante cu role statice ;scapate de sub controlul speologului acestea se blocheaza brusc pe coarda, iar invers, daca speologul intra in panica , el va strange instinctiv  parghia de blocare din dorinta de-a se opri ,realizand de fapt o coborare tot mai rapida.Din acest motiv  coboratoarele autoblovante vor fi folosite numai de catrespeologii experimentati.

Coboritoare cu franare reglabila, la care frecarea depinde de numarul de treceri ale corzii prin dispozitiv. Viteza de coborare se poate regla indiferent de diametrul corozii sau de greutatea speologului, marind sau micsorand numarul de « infasurari pe dispozitiv«.

DISPOZITIVE  PENTRU URCAREA PE  COARDA (BLOCARE)

Specificul explorarilor speologice verticale in care pentru coborare se folosea initial scara speologica, apoi rapelul Dulfer sau pe carabiniere, a determinat necesitatea construirii unor dispozitive utile si eficiente de urcare, capabile sa inlocuiasca cu succes scara sau nodurile. Astfel au aparut, s-au diversificat si perfectionat diferitele modele de blocatoare, confectionate din otel si aliaje usoare, avand ca principiu de functionare culisarea libera pe coarda si blocarea automata in momentul solicitarii lor in sens invers. Coarda, introdusa intr-o piesa metalica in forma de ‘U’, este presata intr-un singur sens de deplasare de catre un clichet mobil, actionat de un arc sau pirghie. Modele existente la ora actuala pot fi grupate in doua categorii : cu clichet si arc  si, cu clichet si parghie.

In tabelul 5  prezentam  domeniile principale si secundare de folosire a celor 6 tipuri de blocatoare.

Minimul de echipament colectiv, hrana si unele instrumente de lucru, astfel incat se ajunge la o cantitate apreciabila de materiale care vor fi transportate indifirent de dificultatile de pe traseu.Pentru asigurarea unor conditii bune de protectie in timpul transportului se pot folosi saci speologici speciale - denumiti banane datorita formei lor alungite (50-60 cm lungime si 30-40 diametru) prevazuti cu snur si clapeta pentru inchidere, precum si cu bretele confectionate din chinga. O banana buna trebuie sa fie rezistenta la frecare de roca si impermeabila.

ECHIPAMENTUL COLECTIV

O parte a materialelor prezentate in capitolul anterior, desi indispensabila in explorarile dificile, este insuficienta. De pilda, coboratoarele sau blocatoarele devin inutile in absenta corzii, fara de care isi pierd scopul. Dar nu numai coarda, ci si numeroase alte piese de echipament care nu fugureaza in zestrea individuala a speologului ci in bagajul echipei, configureaza, in conditii de maxima siguranta, a posibilitatilor de explorare. Vom prezenta in continuare piese esentiale ale echipamentului colectiv, selectionandu-le din numeroasele tipuri existente in prezent.

                CORZI  SI CORDELINE PENTRU SPEOLOGI

Cele mai uzuale corzi au un miezi central inconjurat cu o manta de protectie impletita rotund din fire rasucite. Mantaua asigura 37% din rezistenta totala a corzii, iar miezul 63%. In speologie, coarda reprezinta mijlocul principal de urcare si coborare a unei verticale, fiind indispensabila pentru asigurare, actiuni de salvare, balustrade sau tiroliene. Rezistenta la sarcina, la solicitari repetate  si la uzura constituie functiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca orice coarda. Calitatea lor depinde de elesticitate, flexibilitate, greutate specifica si de reactia fata de conditiile de mediu. In functie de acesti factori, corzile pot fi dinamice sau statice.

Corzile dinamice, confectionate din poliamida, cu un diametru de 9-12 mm, au o rezistenta de 1600-300 kg si o greutate specifica de 48-90 g pe metru liniar. Aceste corzi sunt elastice, flexibile, nu putrezesc, iar hidrofilia lor poate fi redusa prin impregnare prealabila, dar sunt sensibile la o frecare cu particule mari. In stare umeda rezistenta lor scade cu 10-15%. Fibra de poliamida reactioneaza defavorabil la radiatiile ultraviolete, la intemperii si la acizi care o degradeaza.

Corzile statice, confectionate din poliester sunt rezistente, au o flexibilitate buna, dar nu sunt elastice. Acestea sunt corzile cele mai indicate in speologie. Ele au un diametru de 10-11 mm, o rezistenta de 2100-2600 kg, o greutate de 60 g pe metru liniar, sunt putin hidrofile (sub 3%), iar rezistenta in stare uscata si umeda este aproape aceeasi. Desi sunt mai putin sensibile la abraziune, intemperii si raze ultraviolete, elel sant sensibile la baze. Deoarece sunt neelastice, nu se recomanda pentru ascensiune sau asigurare dinamica. Ele pot fi folosite la rapeluri lungi si la urcare cu ajutorul blocatoarelor, mantaua fiind in acest scop- confectionata cu grosime mai mare, deci are o rezistenta superioara.

Cele mai uzuale lungimi de coarda sunt 46 m si 86 m, numai putine verticale din universul subteran necesita corzi mai lungi de 100 m. Iar acestea constituie, in mod evident, exceptii.

Deorece fibrele sintetice au punctul de topire scazut (170-210 C), rapelul cu coboratoare trebuie efectuat cu viteza redusa pentru a nu deteriora mantaua. De asemenea, vom urmari permanent ca in timpul utilizarii, coarda sa fie ferita de frecari pe muchii taioase, de caderi de pietre sau de flacara acetilenica. Chiar dupa o singura intrebuintare coarda va fi scoasa din uz, daca se observa deteriorari ale mantalei de protectie sau daca s-au produs doua caderi in ea. Este bine sa stim ca praful si argila exercita o uzura lenta dar sigura a fibrelor, iar timpul indelungat de neutilizare este la fel de daunator ca si o utilizare necorespunzatoare. De cate ori este necesar, corzile vor fi verificatae cu atentie, uscate numai la umbra si depozitate corespunzator. Inainte fiecarei actiune, coarda, ca si restul echipamentului, va fi varificata cu atentie si exigenta : superficialitatea si indulgenta sunt dusmanii propriei noastre securitati.

La planificarea unei actiuni care implica folosirea corzii trebuie sa stim un lucru foarte important : o coarda neancorata nu poate fi folosita, iar pentru ancorare vom face obligatoriu un nod, care ii va reduce rezistenta nominala in medie cu 50%.

Exista numeroase metode de strangere a corzii toate avand ca principal scop evitarea incurcarii ei si un transport lesnicios. O coarda incalcita, adevarata aglomerare de noduri gordiene, ne pune la grea incercare rabdarea si indemanarea. Ilustram o modalitate rapida de strangere a corzii , mai putin  cunoscuta de speologi , dar  foarte  practicata:copii mai firavi ai corzilor, cordelinele, cu diametre variind de la 3 mm la 8,5 mm, sunt foarte utile in cursul unei explorari : noduri de autoasigurare, de urcare pe coarda, legarea unor piese de echipament bucle pentru blocatoare, bucle de ancoraj, etc.

In tabelul 6, prezentam rezistenta minima a cordelinelor si corzilor noi, cu si fara noduri.

Rezistenta buclelor depinde si de nodul in care sunt confectionate si innodate, deci ele vor fi folosite selectiv, tinand cont de solicatare a la care urmeaza sa fie supuse.

CARABINIER  SI VERIGI RAPIDE

Numeroase necesitati de ancorare a corzilor, de cuplare a unor piese de echipament intre ele sau pe coarda se rezolva usor si trainic cu ajutorul unor inele metalice confectionate din oteluri superioare sau alaje usoare, denumite carabiere si verigi rapide, fara de care este practic de neconceput o actiune de explorare.

Indiferent de forma, toate carabinierele sant prevazute cu o clapeta mobila care, la randul ei , poate avea sau nu un sistem de blocare sub forma de mufa filetata sau culisanta. Recomandam, ca fiind cele mai adecvate pentru speologie, carabierele prevazut cu sisteme de asiguranta .

In general, in practica speologica curenta se admit numai carabiniere cu dimensiuni 650 kg in axul transversal si de minimum 2200 kg in cel longitudinal.

Prin inlaturarea clapetei si inlocuirea cu o mufa filetata s-a obtinut veriga rapida. Forma triunghiulara este utila la ancorari, forma semirotunda la atasarea dispozitivelor de urcare la centura sezutului, iar forma ovala, la actiuni de asigurare si autoasigurare.

                       PITOANE  PENTRU STANCA

Atunci cand peretii subterani sunt lipsiti de asperitati (prize) pe care sa le putem folosi pentru urcare, lame de fier sau otel, batute in fisuri, denumite pitoane ne asigura o inaintare certa. Confectionate din materiale diferite in forme si demensiuni extreme de varaite, adaptate pentru fisuri verticale, oblice sau orizontale, pitoanele pot fi de asiguranta si de progresie. Pitoanele universale au urechea in care se introduce carabiniera rasucita fata de lama cu 45 grade sau 90 grade, fapt care le face apte de a fi folosite atat in fisurile verticale cat si cele orizontale.

Pitoanele de rapel au un inel rezistent prin care se poate introduce coarda (direct) fara a mai fi necesara o carabiniera. Inelele pot fi folosite si la alte forme de pitoane. Confectionarea pitoanelor se realizeaza astazi din materiale diferite, avand lame late, semirotunde, conice, in forma de U, V sau Y, toate aceste pot fi scurte, lungi, medii, extralungi sau extra-scurte. Daca in urma cu doua decenii pitoanele erau forjate din oteluri si prin batere repetata ele se mulau dupa conturul fisurilor, astazi multe tipuri sunt realizate din oteluri speciale, dure sau din aliaje usoare.

                   PITOANE  AUTOFORANTE CU  EXPANSIUNE

Chiar mai mult decat peretii cu fisuri inchise sau prea largi, peretii netezi, bine lustruiti de curgerea apei, au constituit un obstacol serios, aparent insurmontabil pentru spelogi. Aparent, caci arma cu care au fost invinsi  a aparut rapid: cu ajutorul unai freze batuta cu lovituri usoare de ciocan si rotita permanent, se perforeaza o gaura cilindrica de 3 cm adancime in care se introduce apoi un cilindru de otel prevazut la un capat cu o gaura filetata, iar la capatul opus cu un orificiu cilindric despicat in cruce, in care patrunde un corp conic. Prin bataie fortata, corpul conic dilata baza cilindrului, blocandu-l temeinic in gaura. Daca initial, freza era o piesa separata, in prezent fiecare cilindru este in aceasi timp si freza, fiind folosit cu ajutorul unui maner auxiliar. Pentru situatiile in care roca este friabila se poate folosi un spit cu dubla expansiune cu o lungime si diametru majorate. Cu ajutorul unui surub potrivit se fixeaza de cilidru placute de ancorare cu diferite forme. Utilizat corect, in pozitie adecvata, un spit  cu placuta de ancorare montata pe el, rezista la o solicitare de minimum 1000 kg. Deorece aceste piese esentiale din arsenalulde lupta al speologului au dimensiuni modeste si le putem rataci  cu usurinta printre piesele majore, este bine sa le pastram intr-un saculet special, fiindune astfel permanent la indemana.

                PENE  SI EXCENTRICE  DE  INTEPENIRE

In situatia in care peretii golurilor subterane au fisuri deschise, cu adancime si forma neregulata s-au dovedit foarte utile corpurile metalice cu profil si dimensiuni variate, cunoscute sub denumirea de pene si excentrice de intepenire. Precursorii modesti ai acestor scule moderne, au fost bolovanii incastrati in fisuri, de care se ancorau bucle din cordelina. Bolovanii au fost treptat inlocuiti cu pene metalice cu profile diferite initial simetrice, care au evolaut apoi spre forme asimetrice, usor de fixat in fisuri. Aceste piese, realizate din aliaje usoare, pot fi singulare pentru aceeasi forma, sau dublate ori chiar triplate, dar cu dimensiuni diferite. Ele pot avea atasat chiar din constructie un cablu rezistent din otel inoxidabil, sau sunt prevazute cu orificii prin care se introduc bucle din cordelina sau chinga.

Datorita diversitatii de forme si marimi, penele si excentricele pot fi folosite cu succes in aproape orice fisura deschisa , mai ales pentru inaintare, dar si pentru asigurare sau ancoraje. Dar atentie! Intr-o mai mare masura decat in cazul pitoanelor si piturilor, este nevoie de multa experienta si de o apreciere foarte exacta a formei si dimensiunii fisurii, in functie de care se alege pana potrivita, dar mai ales directia in care aceasta poate fi solicitata.

Este evident faptul ca pentru baterea pitoanelor clasice, a spiturilor si chair a penelor de intepenire, este indispensabila unealte adecvata : ciocanul speologic cu o greutate  medie de 600 g ,prevazut cu o bucla de cordelina cu ajutorul careia il vom pastra mai usor pe mana sau intr-o carabiniera prinsa de centura.

             PLATFORMA, CATARGUL  DE ESCALADA  SI  SCARA SPEOLOGICA

Daca accesoriile exploratorului speolog, prezentate anterior, desi numeroase, au un gabarit si o greutate reduse, platforma si catargul folosite in situatii doesebite, sunt mai grele si mult mai voluminoase. Cu ajutorul platformei de escalada, peretii verticali sau chiar surplombati pot fi urcati cu o viteza medie de 10m/ora, dar numai dupa un antrenament prealabil efectuat temeinic alaturi de un coechipier destoinic. Urcarea se face din spit in spit, intr-o pozitie comoda care solicita un efort fizic redus.

Unele obstacole subterane, cum sunt pragurile sau cascadele, care nu depasesc inaltimea de 8-10 m pot fi urcate rapid, folosind catargul de escalada, confectionat din aliaje metalice usoare (module de 1,5-2,5 m, care se imbina). Amplasat astfel incat varful catargului sa depaseasca partea superioara a obstacolui si ancorat solid cu cabluri sau corzi, in varful catargului se cupleaza o coarda sau o scara speologica pe care o vom putea urca cu usurinta, evitand astfel dificultatile unei catarari directe.

Scara speologica, astazi supla, realizata din cablu de otel si fusteie din duraluminiu, modulata in tronsoane de 10m (1,3 kg), neglijata pe nedrept de adeptii axplorarilor acrobatice, este de neinlocuit in rezolvarea unor traversari cu balustrade, punti suspendate, verticale scurte intre puturi, actiuni de salvare etc.

                    ECHIPAMENTUL  SUPLIMENTAR

            Desi echipamentul individual si colectiv prezentat anterior este numeros si ocupa un volum mare, el este insuficient atunci cand activitatea speologica pe parcursul mai multor zile, sau atunci cand retelele subterane ridica dificultati deosebite de parcurge. Pe de alta parta, insasi confortul personal sau colectiv, confort care se va reflecta direct in randamentul speologului, reclama prezenta unor materiale suplimentare.

            Pentru dotarea corespunzatoare a unui biuvac sau a unei tabere, fiecare speolog trebuie sa aiba sac de dormit ori sac de biuvac, saltea izolatoare sau pneumatica (eventual hamac), trusa sanitara si imbracaminte de schimb adecvata. La acestea se adauga cortul sau „cutia de bivuac”, o sursa pentru incalzit si gatit (primus), un minim de ustensile de bucatarie, carbid si combustibil de rezerva, telefon de campanie, barca pneumatica si costume de neopren, trusa sanitara colectiva, precum si cateva materiale si unelte intretinerea si repararea echipamentului. Desigur nu trebuie sa uitam de unele articole nelipsite din trusa personala.