ECHIPAMENTUL SPEOLOGIC

            Pentru a putea patrunde in mediul rece, intunecos si umed al pesterilor trebuie sa posedam un echipament individual si colectiv adecvat, sa stapanim o tehnica de explorare eficienta si sigura, care sa ne garanteze reusita infruntarii numeroaselor obstacole din subteran.

            Precursorul speologiei moderne, francezul E.A. Martel, vizita pesterile in costum de seara, cu o lumanare prinsa in panglica palariei. Astazi, dupa aproape un secol avem la dispozitie numeroase articole de echipament tehnic si materiale proiectate si executate special pentru speologi in fata carora foarte putine sunt obstacolele care nu pot fi depasite. Ne propunem sa nu prezentam tot ce exista la ora actuala in acest sens, ci  sa selectam ceea ce este strict necesar in materie de echipament, ce trebuie sa facem si cum, pentru a asigura reusita unei expeditii subterane.

                        ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

            Este important sa avem un echipamnet suplu, usor si durabil care sa ne asigure un minim de confort. Nu trebuie sa uitam ca durata unei explorari si rezultatele obtinute depind nemijlocit de acest lucru. Din acest motiv, vom utiliza o lenjerie de corp confectionata din bumbac sau lana, care isi pastreaza in mare masura proprietatile izolate, se usca repede si asigura schimbul de aer dintre organism si mediu. Peste acestea vom avea, obligatoriu, un combinezon speologic, adica o piesa dintr-o singura bucata (bluza- pantalon), care se va inchide cu un fermoar protejat. Combinezonul trebuie sa fie confectionat dintr-un matrerial foarte rezistent dar suplu, putand fi impermeabil sau nu. Cizmele din cauciuc pana sub genunchi, cu talpa groasa si cu un relief pronuntat, asigura o aderenta buna pe roca si o protectie adevarata impotriva umezelii, iar o pereche de manusi confectionate din piele sau din acelasi material cu combinezonul este foarte necesara in pesterile in care se inainteaza tiris sau in care peretii au multe asperitati. In pesterile strabatute de rauri subterane cizmele scurte sau chiar lungi pana la sold risca sa fie rapid inecate intr-o adincitura mai pronuntata a albiei sau intr-o cascada. In asemenea situatii se folosesc costume( semietanse), confectionate din neopren. Grosimea sau numarul de imbracaminte va depinde de ritmul in care ne propunem sa inaintam si, desigur, de temperatura pesterii. Orice exagerare in plus sau in minus va fi in detrimentul speologului, expus unei transpiratii abundente sau unui frig pronuntat. Pentru turele mai lungi si dificile este foarte util prezenta unor haine de schimb (in special ciorapi, sosete de lana si maieu). De mare utilitate in situatii dificile se dovedeste folia de supravietuire, o folie de material plastic cu dimensiuni de 2.20 X 1.40 m, materializata in vid care, instalata deasupra corpului ( cu fata argintiu spre interior) in momentele de repaus sau de oboseala acuta, cand poate apare pericolul de hipotermie, evita pierderile de caldura, izolind totodata speologul de aerul umed si rece din pestera. Avind un volum redus si o greutate derizorie (60gr.), acest accesoriu speologic indespensabil se poate transporta intre calota castii de protectie si benzile de absorbtie a socului.

CASCA DE PROTECTIE

Necesitatea protejarii capului intr-o tura speologica este evidenta, pericolele fiind foarte numeroase : diferite obstacole la inaltime mica (stalactite, proeminente ale tavanului) riscul alunecarii urmat de o cadere, dar mai ales caderile de pietre mobilizate de un coechipier aflat intr-o pozitie superioara. Epoca in care speologul se deplaseaza tinand in mina o lanterna sau o lampa acetilena este de domeniul trecutului ; locul acestora este pe o casca, asigurand astfel dirijarea luminii in directia in care privim, precum si evitarea orbiri provocata de flacara. Deci, indiscutabil, speologul va purta o casca pe care se vor monta sursa de lumina.

            Exista numeroase modele de casti utilizate astazi in industrie, in constructii sau in alpinism ; oricare din acestea, poate fi folosita ca atare sau cu unele modificari, dar toate trebuie sa raspunda urmatoarelor necesitati : sa fie rezistent la flacara si sa nu acopere urechile.Amortizarea socurilor este asigurata de benzile de absortie (chingile ) montate in interiorul calotei, iar rezistenta la perforare depinde de grosimea calotei si de materialul din care este ea confectionata. Pentru a asigura o tinta buna a castii pe cap, cureaua de fixare a acesteia sub barbie nu va fi simpla, ci in forma de “Y” cu doua puncte de fixare pe fiecare laterala a calotei.

             SURSELE DE LUMINA

            Fara o sursa de lumina, accesul intr-o pestera nu este posibil : de calitatea acesteia depinde in mare masura securitatea noastra. Singurele surse corespunzatoare luminii subterane sunt cele alimentate electric sau cu acetilena. Formula in care se folosesc ambele, deci un ecleraj mixt, este cea mai buna, calitatile lor devenind complementare.

            Pentru a nu avea mainile ocupate, generatorul de acetilena se va purta la brau, gazul fiind condus de casca prin intermediul unui furtun adecvat. Atit becul( arzatorul de acetilena), cat si reflectorul electric se vor monta in partea anterioara a castii, in timp ce bateria sau acumlatorul se vor fixa in partea anterioara. Prevazatorii, ne vom asigura totdeauna carbidul si bateriile de rezerva pentru cel putin dublu perioadei de timp pe care intentionam sa o petrecem in subteran.

Scara speologica, astazi supla, realizata din cablu de otel si fusteie din duraluminiu, modulata in tronsoane de 10m (1,3 kg), neglijata pe nedrept de adeptii axplorarilor acrobatice, este de neinlocuit in rezolvarea unor traversari cu balustrade, punti suspendate, verticale scurte intre puturi, actiuni de salvare etc.

                    ECHIPAMENTUL  SUPLIMENTAR

            Desi echipamentul individual si colectiv prezentat anterior este numeros si ocupa un volum mare, el este insuficient atunci cand activitatea speologica pe parcursul mai multor zile, sau atunci cand retelele subterane ridica dificultati deosebite de parcurge. Pe de alta parta, insasi confortul personal sau colectiv, confort care se va reflecta direct in randamentul speologului, reclama prezenta unor materiale suplimentare.

            Pentru dotarea corespunzatoare a unui biuvac sau a unei tabere, fiecare speolog trebuie sa aiba sac de dormit ori sac de biuvac, saltea izolatoare sau pneumatica (eventual hamac), trusa sanitara si imbracaminte de schimb adecvata. La acestea se adauga cortul sau „cutia de bivuac”, o sursa pentru incalzit si gatit (primus), un minim de ustensile de bucatarie, carbid si combustibil de rezerva, telefon de campanie, barca pneumatica si costume de neopren, trusa sanitara colectiva, precum si cateva materiale si unelte intretinerea si repararea echipamentului. Desigur nu trebuie sa uitam de unele articole nelipsite din trusa personala.